Isaac Newton a fost un renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society. Este savantul aflat la originea teoriilor științifice care au revoluționat domeniul opticii, matematicii și în special al mecanicii.
A publicat lucrarea "Principiile matematice ale filozofiei naturale"(1687), în care a descris Legea atracției universale și, prin studierea legilor mișcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. Newton a stabilit cele trei legi universale ale mișcării (Legile lui Newton), referitoare la inerția de repaus și mișcare și la principiul acțiune-reacțiune. A  folosit pentru prima dată termenul latin gravitas (greutate), pentru determinarea analitică a forțelor de atracție și a definit Legea atracției universale.
A contribuit, împreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la fondarea și dezvoltarea calculului diferențial și a celui integral. 
Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează atât mișcarea globului terestru, cât și a altor corpuri cerești, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar și hiperbolice sau parabolice. 
Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiații monocromatice.
Primul său articol științific despre optică a fost publicat în 1672. A studiat refracția luminii, demonstrând că o prismă de sticlă poate descompune lumina albă într-un spectru de culori și că adăugarea unei lentile și a unei alte prisme poate recompune lumina albă. Pe baza acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat în 1671 la Royal Society. Newton a probat că lumina este alcătuită din particule. Modelul de telescop folosit azi este dezvoltat pe baza celui introdus de către Newton.
În 1679 Newton a reluat studiile sale asupra gravitației și efectelor ei asupra orbitelor planetelor, referitoare la legile lui Kepler cu privire la mișcarea corpurilor cerești, și a publicat rezultatele în lucrarea "Asupra mișcării corpurilor" (1684).